Visul de copil, rochie alba de mireasa, alaturi – omul iubit, acel El cautat si gasit… iubire, speranta, ideal… Si, dincolo de toate acestea, ochii lui, ai celui drag, brate puternice care ne cuprind. Suna cunoscut? Oh, da, este visul de adolescenta. Sau cel de femeie. Caci nu incetam niciodata sa cautam sufletul pereche, utopie pentru unele dintre noi, vis pentru altele, realitate pentru cele mai norocoase.

Tu, suflet pereche! Tu… imparti acelasi cer cu mine. Tu… simti la fel ca mine. Tu… iubesti asemenea. Tu… esti aproape si, totusi, atat de departe. Te port in ganduri si te-astept. Ori, poate, te-am gasit. Si daca nu, atunci am sa te creez, mental, pana cand vei aparea in calea mea. Iar daca esti langa mine am sa te pretuiesc si sa te pastrez pentru totdeauna.

Se spune ca Dumnezeu a creat omul cu doua maini, doua picioare, doi ochi, doua urechi… A creat si doua suflete, insa fiecare in alt piept. Nu vom fi, astfel, completi decat atunci cand vom gasi jumatatea sufletului nostru, cel pereche.

TU, suflet pereche! Daca tu n-ai exista, te-as inventa!

Anunțuri