Atunci cand m-am simtit nefericita, singura in doi sau prinsa intr-o plasa in care ma zbateam din neputinta de a intelege care este scopul tuturor lucrurilor care mi se intampla… am incercat sa gandesc altfel. Sa nu urasc viata, nici ceea ce vine la mine prin intermediul Universului, al oamenilor din jurul meu… Sa ma gandesc ca in aceasta lume, in acea clipa, in acea secunda, oameni mor, oameni se nasc, oameni plang, oameni fac dragoste, oameni sufera si se bucura in egala masura, oameni isi traiesc viata. Oameni isi traiesc clipa!

Secunda de fericire. Secunda de glorie. Secunda de neputinta. Secunda de tristete. Secunda in care voi muri. Oare cum ar fi daca timpul nu ar mai exista? Cum ar fi sa nu mai stii cat dureaza o iubire, cat dureaza un moment frumos sau cat vei mai suferi, cat vei mai plange dupa alte momente in care mai regasesti pe cineva drag doar in amintirile tale? Cum ar fi sa ai tot timpul din lume, dar, de fapt, sa nu il ai deloc? Timpul nu mai exista. Am doar o clipa… o clipa sa o traiesc.

O clipa… ♥

♥ … te-as strange in brate, chiar daca as sti ca e ultima oara, te-as tine strans si mi-as intipari pe retina ultima imagine cu tine.

♥ … as privi pe fereastra si as putea sa captez pentru nemurire o priveliste, copacii verzi, asfaltul cenusiu, sunetul vrabiutelor si albastrul cerului. Si oamenii, trecatori- trecatori fiecare in clipele lor.

♥ … m-as dezbraca de trup si as ramane doar suflet si energia iubirii.

♥ … as simti ca totul este posibil, ca pentru o secunda ramai al meu in nemurire.

♥ … as cere iertare. Dar nimanui altcuiva decat mie. Mie, ca am asteptat ultima clipa sa traiesc toate acestea. Ca nu am spus ceea ce simteam in momentele in care mai aveam timp.

♥ … as retrai un moment sublim. Cred ca e acela in care ma visasem in rochie alba alaturi de tine.

♥ … as regreta. De fapt nu, nu as regreta prea multe. Poate doar ca nu m-ai iubit asa cum as fi vrut.

♥ … as plange. Nu ca in orele in care, ghemuita in pat, incercam sa pun ratiunea inaintea inimii si sa ma calmez. As plange in tacere, as plange acei oameni care nu au cunoscut iubirea, acei oameni care, inchistati in reguli, prejudecati, precepte, uita sa mai traiasca, uita sa traiasca clipa lor.

♥ … m-as furisa in gandul tau, in inima ta. Si, desi as pleca trupeste, stiu sigur ca, emotional, acolo este casa mea.  In sufletul tau am coltisorul meu si nimeni nu ma va goni vreodata de acolo. Nici macar tu!

Mi-as aminti ca am trait clipa: clipa in care din fericirea maxima am fost propulsata in cea mai crunta deznadejde, clipa in care am simtit ca sunt mama cu adevarat, clipa in care m-am simtit iubita, clipa in care m-am gandit sa renunt la toate. Am trait vremuri frumoase, in care soarele era pe strada mea, insa mai apoi norii tristetii si singuratatii, ai sacrificiului si pierderii veneau pentru a o umbri. Iar ploaia se revarsa din ochii mei. Insa… ma gandeam intotdeauna doar la clipa in care printre siluetele norilor se va afisa prima raza de soare, iar printre lacrimile de ploaie avea sa rasara curcubeul. Curcubeul clipei mele!

altesseSufletului meu.  

Anunțuri