Copyright Foto Andreea

Zilele acestea, am avut mai multe evenimente in viata personala. Nu as spune ca au fost marcante, ci pur si simplu mi-au intarit convingerea ca exista persoane care iubesc o singura data in viata. Acesti oameni isi scriu cu convingere povestea lor si, indiferent de ce li se intampla, cred in ea si in cel pe care il iubesc. Vad dincolo de trup, defecte si conjuncturi si, cu stoicism, merg mai departe pe drumul vietii, crezand in povestea lor. Trebuie sa recunosc ca am o admiratie deosebita pentru acest tip de oameni. Sunt ei, aceia care traiesc iubirea nevazand in jur nimic altceva decat omul pe care il iubesc. Cei care i se dedica dincolo de orice barfa sau intamplare, dincolo de orice compromis, cu incredere si, mai presus de orice, cu dragoste. Am marea bucurie ca o astfel de persoana sa faca parte din viata mea. De fapt, cunosc mai multe, nu doar una. Am multe de invatat de la ele si nu o sa ma sfiesc sa o fac de acum inainte.

Simplitatea lor ma uimeste de cele mai multe ori. Eu sunt o fiinta mult prea complicata uneori, astfel incat nici eu nu ma inteleg, dar sa mai am pretentia sa ma inteleaga cel de alaturi! Cred ca tocmai acesta este farmecul. Vesnicele cautari, complicari si usurarea cu care te reintorci la simplitatea vietii, a celui de alaturi. Nu merg pe principiul „extremele se atrag”, ba, dimpotriva. Uneori, in anumite situatii, este valabil totusi acest aspect, cel al extremelor. Recunosc ca am nevoie de stabilitate, desi sunt o tipa dinamica, activa, vivace, pe care rutina o plictiseste. Nu ezit sa ies din rutina, indiferent cum, si nici sa las vreo zi sa treaca fara sa fac ceva util sufletului meu, chiar daca acel lucru nu imi aduce vreun profit material. Imi place, spre exemplu, sa caut povesti de iubire, mai vechi, mai noi… si am constatat ca de cele mai multe ori standardul, sablonul, este acelasi, doar personajele sunt altele. Azi, am hotarat sa ma opresc asupra oamenilor care iubesc o singura data. Si bine!

Acestia…

… nu privesc decat spre persoana pe care o iubesc si, oricat de multe tentatii ar exista, nu intorc niciodata privirea. Omul iubit le este suficient toata viata.

… sunt atat de absorbiti de cel drag, incat uneori, cand acesta ii raneste, nu stiu sa riposteze. Se ascund doar rapid in ei, pun o pavaza si pot fi atat de dezamagiti incat nu stiu ce sa faca. Atunci tac.

… nu au pretentii prea multe, nu spun multe cuvinte si cel mai bine se simt in umbra celui iubit, ajutandu-l sa se construiasca, sa se dezvolte. Binele lor reprezinta, de fapt, binele celui drag.

… pot lasa de la ei multe, pot intelege dincolo de cuvinte, pot ierta mai mult decat trebuie si pot gasi scuze chiar si acolo unde nu ar fi cazul.

… gresesc si ei, uneori din nestiinta, alteori din neintelegerea reala a lucrurilor sau aspectelor, insa niciodata nu o fac cu rea intentie. Nu vor sa raneasca pe nimeni, dar sunt usor de ranit.

… nu vor trai decat pentru si prin cel iubit, uneori ajungand la depersonalizare. Insa cel mai frumos este atunci cand cel de alaturi este o persoana asemanatoare, hai sa ii spunem, un suflet-pereche. Rezultatul este magnific.

… nu au prea multe ambitii, nu sunt pretentiosi, nu pot deveni violenti, nu pot rani, uneori pot doar dezamagi, sunt oameni de incredere pe care stii ca ai sa ii gasesti acolo intotdeauna, daca esti omul pe care il iubesc.

… iubesc neconditionat, nu solicita prea multe in schimb, se multumesc cu putin, fiindca implinirea lor vine prin implinirea celuilalt.

Acestia… uneori dramatizeaza, alteori ignora din dorinta de a nu fi raniti. Acestia… nu vor sa spuna multe, ci doar sa faca. Acestia… nu au nevoie nici macar de ei, fiindca cel iubit le este suficient… Fiindca ei isi traiesc cu adevarat povestea lor. O singura poveste de iubire!

altesseCelor care stiu sa se daruiasca cu adevarat!

In mod special, lui R. si lui A.

Anunțuri