Prima pagină

Oameni şi valori. Dincolo de SuperBlog. . .

12 comentarii

Sunt mai bogată. Am revăzut articolul prin care ȋmi anunţam ȋnscrierea ȋn competiţie. Nu aveam nici aşteptări, nici cerinţe. Era o lecţie de viaţă, o experienţă plăcută. Menţin afirmaţiile. Nu este pentru prima oară ȋn periplul călătoriei mele ȋn această lume ȋn care caut emoţii, sentimente, experienţe despre care să scriu. Şi nici prima oară atunci când simt că sunt nou-venită şi trebuie să ȋmi stabilesc conexiuni cu oameni care se cunosc de ceva vreme. Puţine lucruri m-au doborât ȋnsă. Ȋnchid uşor ochii şi revăd tumultul celor două luni trecute atât de repede, dar care au lăsat ceva urme asupra mea. Sunt, poate, mai obosită. Ȋnsă cu siguranţă sunt mai bogată. Nu, nu doar cu premiul ȋn bani (2.000 lei) primit de la organizatorii SuperBlog, aferent locului II. Şi nici cu celelalte premii ȋn produse, de la sponsorii probelor SuperBlog. Sunt mai bogată ȋn oameni. Şi ȋn valori.

Sunt mai bogată ȋn valori umane…

… să fie oare  creativitatea cu care am compus fiecare articol? Sau plăcerea cu care am citit unele dintre articolele celorlalţi, ȋncercând să descopăr dincolo de cuvinte un tipar comportamental. Să construiesc cu migală un profil caracterial al fiecăruia dintre cei pe blogurile cărora poposeam fie doar şi pentru un articol. Să fie recunoaşterea faptului că altcineva a fost mai bun ca mine la o anumită probă? Sau să fie zâmbetul de pe faţa mea atunci când puteam să trec peste orice dezamăgire şi să felicit atunci când trebuia pe câştigător? Ori poate faptul că nu mi-a păsat să contorizez cuiva ceva şi m-am axat pe seriozitate, perseverenţă, provocarea mea, reȋntoarcerea la unele aspecte tehnice pe care le uitasem sau considerasem că nu o să mai am nevoie de ele. Da, a fost o provocare şi o competiţie cu mine. Aceea de reȋntoarcere şi căutare a unor valori umane: empatie, respect, inteligenţă, ambiţie, corectitudine, cinste, demnitate şi bunătate, fineţe, bogăţie a sufletului. Mă veţi ȋntreba unde le-am descoperit? Este foarte simplu: ȋn voi, ȋn scrierile voastre, atât cât am putut să citesc şi să vă ȋmbrăţişez (online sau offline). Dar mai mult decât atât am putut să mă raportez la mine şi, citind finalurile multora dintre dvs., să ȋmi dau seama că ţelul meu a fost atins. Eu nu ȋmi doresc să rămân ȋn mintea cuiva ca fiind neapărat câştigătoarea locului x sau y ȋntr-o competiţie, ci să rămân ca OM, un om de care să vă amintiţi cu plăcere. Pe care să vreţi să ȋl revedeţi, cu care să aveţi ce ȋmpărtăşi, cu care să schimbaţi idei nu doar despre o competiţie. Ci aceea să fie doar punctul de plecare spre o călătorie pe parcursul căreia să putem deveni prieteni ȋn marea familie a OAMENILOR. Ştiu că am descoperit persoane cu care am să pot demara proiecte de suflet prin care să ajut comunitatea ȋn care trăiesc, prin care pot propovădui un bun-simţ sau face cunoscute activităţi RSC (responsabilitate social corporativă). Fiindcă dincolo de orice câştig material, o repet destul de des, cel socio-uman este cel mai important. Eu am văzut mai departe de un parcurs şi un final de competiţie. Cu Raluca am ȋn plan demararea unui ONG, acum pot deconspira… Ne-am propus să scriem o carte ȋmpreună, să o sprijin ȋn publicarea unui dicţionar. Este doar o mică parte din acţiunile pe care vreau să le ȋntreprind. Sunt deschisă oricăror idei din şi prin care societatea noastră poate deveni mai bogată… ȋn valori umane. Iar eu…

… sunt mai bogată ȋn oameni valoroşi.

Voi, voi toţi, atât cât am putut să descopăr, ȋnsă ȋmi continuu periplul, cum spuneam, şi caut ȋn continuare. Scrieri şi oameni de valoare. Am un respect egal pentru cei care au părăsit competiţia, nedorind să ȋşi schimbe stilul şi au rămas fideli cititorilor lor, cât şi pentru cei care şi-au adaptat stilul pentru a ajunge la final. Nu am să categorisesc nici ȋn bloggeri mari sau mici. Nu, fiindcă am spus ȋn câteva rânduri: fiecare om are ceva de spus şi numai el o poate face cel mai bine. Chiar şi atunci când deschizi un blog doar pentru a-ţi vindeca sufletul (cazul meu) şi ajungi un punct de referinţă pentru multe persoane care se regăsesc ȋn situaţiile tale exprimate, care te ȋndeamnă să continui şi pentru ei, nu doar pentru tine. Şi, totuşi, nu despre mine aş fi vrut să vorbesc. Aş fi vrut să vorbesc despre voi, despre ce aţi ȋnsemnat fiecare ȋn parte pentru mine pe parcursul competiţiei. Mi-este teamă că aş omite pe cineva, ȋnsă am să ȋncerc ȋntr-un alt articol să prezint oamenii şi distracţia. Până atunci vreau să vă ȋmbrăţişez pe fiecare ȋn parte, virtual, şi să vă spun că… vă identific ȋn mintea şi sufletul meu cu emoţia unei competiţii de valoare, cu visurile voastre de reuşită, cu scrieri minunate, dar mai ales cu frumuseţea voastră. Frumuseţea voastră de… oameni! Pe care o iubesc de la ȋnceput la sfârşit.

Coloana infinitului (C. Brancusi), Targu-Jiu

foto by Altesse

“Viaţa nu este altceva decât un vis. Iar dacă noi devenim artişti care ȋşi creează viaţa ȋn iubire… Visul nostru poate deveni o capodoperă.” (“Arta de a iubi”, Don Miguel Ruiz)

Visaţi la… infinit. Ȋmbrăţişări! Altesse

Articol ȋnscris ȋn competiţia vieţii.

Anunțuri

SuperBlog 2013

15 comentarii

Copyright Altesse

Am fost dintotdeauna o persoana tenace si, chiar si atunci cand nu am stiut ceva, mi-am dorit sa invat. Asa a fost si cu bloggingul. Deoarece feedback-urile primite de la voi sunt pozitive si ma incurajeaza sa scriu in continuare, mi-am spus ca nu ar fi rau sa-mi incerc norocul si in competitia SuperBlog 2013.

Astfel ca imi anunt participarea la acest concurs, conform cerintei de pe SuperBlog. Nu am nici asteptari, nici cerinte, aceasta participare o voi considera o experienta placuta din acest domeniu si, evident, o lectie de viata. Daca urmarile vor fi pozitive, cu ceva castiguri, cu atat mai bine.

altesseSa auzim de bine!