Revad cu ochii mintii chinul si disperarea anului trecut. Suferinta maxima, incapacitatea de lua decizii, haosul din mintea mea. Toate planurile, profesional, emotional, familial, date peste cap. Clacarea… Starea de vegetare… Depresia… Dorul de parinti… Coplesirea… Inima inaintea ratiunii… Pierderea contactului cu cel mai important om din viata mea: EU!

Revad cu ochii mintii lucrurile ce au inceput sa se aseze in viata mea si se asaza chiar bine. Frumos, simplu. Toate planurile, profesional, emotional, familial, si-au revenit mai mult decat ma asteptam. Clacasem… vegetam… eram depresiva… mi-era dor… ma coplesea… Si, totusi… Am regasit contactul cu cel mai important om din viata mea: EU!

A existat un concurs de imprejurari care m-au facut ceea ce sunt astazi. Oameni providentiali, situatii norocoase, care la inceput imi pareau inutile ori neinteresante. Eram inconjurata de toate acestea, insa planeta singuratatii exista in soarta mea… Ma simteam singura, inutila, fara un scop, fara un plan de viitor. Nemultumita, prinsa intr-o colivie din aur. Intr-o casnicie care nu imi mai convenea, intr-o profesiune care imi aducea si insatisfactii si intr-o tara care nu imi satisfacea nevoile: sociale, de siguranta, de respect si consideratie.

Datele problemei familiale:

Se dau: doi soti si o casnicie de 20 de ani.

Parametrii: rutina, atasament, rate, stres, dezinteres pe toate planurile, lipsa de comunicare.

Se cer: respect, iubire si pasiune, depasirea rutinei, reluarea comunicarii.

Rezolvarea initiala: depusesem dosarul de divort de mana cu sotul meu, la notariat, unde am fost intrebati daca ne casatorim… Fiindca tot ceea ce completaseram, de la ambii care se vor ocupa de copilul minor si pana la numele (pastrat dupa divort) si locuinta (comuna dupa divort), duceau mai mult cu gandul la o uniune, nu o separare.

Datele problemei emotionale:

Se dau: o femeie de 39 ani si relatia cu ea insasi.

Parametrii: lipsa dorintei de a mai continua, stres, depresie, tristete incomensurabila, lipsa planurilor de viitor.

Se cer: recapatarea increderii in ea, intelegerea iubirii, a eforturilor celorlalti, a importantei sale in viata ei si a celorlalti.

Rezolvarea initiala: apelarea la prieteni si cunoscuti pentru a iesi din starea in care se afla.

Datele problemei de locatie:

Se dau: aceeasi femeie si Romania.

Parametrii: incompatibilitate sociala, insatisfactia traiului in tara natala, imposibilitatea de a pleca pentru ca ar insemna despartirea de cei dragi.

Rezolvarea initiala: acceptarea invitatiei unei prietene de suflet, stabilite in Elvetia, de a merge doua saptamani in cea mai frumoasa vacanta din viata ei.

Astazi, constat ca derularea evenimentelor nu a fost deloc intamplatoare, ci toate lucrurile s-au aliniat asa cum trebuia. In decursul catorva luni, viata mea a cunoscut o schimbare fantastica, la care nu m-as fi gandit niciodata ori, daca m-am gandit, nu as fi crezut ca este posibil. Va spuneam intr-un articol anterior, aici- De ce ne temem sa ne schimbam viata?, mai detaliat ce influenta au avut asupra mea intamplarile si oamenii providentiali. Insa, dincolo de toate acestea, in mine a existat permanent acea scanteie ce a mentinut viata: CRED IN MINE!

Mi-am spus tot timpul ca sunt o femeie puternica, asa ca, la un moment dat, am inceput sa cred si eu. Insa, nu, nu sunt o femeie puternica. Sunt o femeie sensibila, romantica, o femeie careia ii place sa fie rasfatata de barbatul din viata ei, care isi doreste sa fie impresionata cu surprize frumoase, de la flori la excursii inopinate, o femeie care nu se plictiseste auzind zilnic „Te iubesc!”. Cate dintre noi nu sunt asa?

Doua evenimente au avut un impact hotarator asupra mea, primul concret, al doilea abstract. Primul: un seminar numit „Merit, vreau si pot mai mult!”, al doilea „Puterea gandului”. Nu aduc neaparat elogiu vreunuia, ci doar mentionez cum mi-au schimbat viata.

La „MVP2”:

– am inteles ca actiunea este lucrul cel mai important din viata ta! Degeaba gandesti, daca nu pui in practica. Degeaba gandesti daca nu pui in practica imediat! Diferenta o face doar… o secunda! O secunda din viata ta! Secunda de glorie…

– mi-am dat seama ca viata mea nu trebuie sa fie irosita de parca as avea la indemana zece vieti, si nu doar una. Depinde doar de noi sa folosim cele 24 de ore ale zilei, nu repetitiv, condusi doar de o rutina groaznic de plictisitoare, fara forma si stresanta, ci evitand pierderile de timp. Totul pentru a ne apropia tot mai mult de tinta noastra: ce vreau sa fac cu viata mea?

– apoi, am inteles diferentele dintre barbati si femei. Am inteles ca cer celui de alaturi un lucru posibil din punctul meu de vedere, dar poate mult prea greu pentru el, din punctul lui de vedere. Pentru ca asa este construit. Adevarata arta este aceea de a imbina doua bucati imperfecte in asa fel incat rezultatul sa fie cat mai apropiat de perfectiune.

– am inteles ca unul dintre cele mai importante lucruri din viata este bunul-simt. Respectul: fata de mine, de cei din jur, de societate. Si daca nu pot trai intr-o tara supercivilizata, atunci poate pot aduce civilizatia aici, in jurul meu. Sa zambesc, sa nu ma cert, sa nu raspund cu aceeasi moneda, sa respect institutiile statului. Am creat si „Manifestul bunului-simt”, am sa il postez candva.

– am invatat, de asemenea, sa privesc altfel banii si relatia mea cu ei. Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa incerc sa caut metode alternative de dobandire a lor prin explorarea si exploatarea talentelor mele.

– nu in ultimul rand, am inteles ca nu sunt singura: am oameni in jur, oameni de bun-simt, oameni cu care pot socializa oricand, oricum, cu care pot lega prietenii, afaceri. Oameni care imi seamana.

Al doilea eveniment, abstract, puterea gandului: am inceput sa am tot mai multa incredere in mine, sa ma gandesc ca totul este posibil, sa ma joc prin dorinta de a materializa ceea ce gandesc. Am inteles ca tot ceea am nevoie este in mine, nu in altcineva, nu in altceva. Ganduri, visuri, sentimente, comportamente. Le-am explorat si utilizat la maximum.

Rezolvarea actuala:

– am retras dosarul de divort si am luat-o de la inceput. Azi, traiesc o noua si frumoasa poveste de dragoste, dar cu acelasi barbat.

– am ramas in „tara mea de suflet, tara mea de dor”, intelegand ca o floare se ofileste daca este dezradacinata din solul in care a fost creata. Te iubesc, Romanie, asa cum esti tu, cu bune si cu rele.

– am crezut ca, intr-o buna zi, scrisul- terapia sufletului meu- imi va aduce satisfactii. Si mi-a adus: ieri am semnat contractul prin care va vedea lumina tiparului primul meu roman de iubire. Am plans, pentru ca imi doream sa am si parintii alaturi. Dar am si ras! Inca mai aveam prieteni cu care sa impartasesc realizarile mele. Inca mai am familia. Inca ma mai am pe mine!

Pentru ca nimeni nu imi poate lua visurile! Pentru ca am stiut sa fiu optimista! Pentru ca am pus pasiune in tot ceea ce fac si in ceea ce ma reprezinta! Pentru ca trebuie sa fiu fericita cand deschid ochii si mai am sansa la o zi din viata mea, in care sunt sanatoasa. Pentru ca ma simt iubita. Pentru ca sunt EU si CRED IN MINE! 

Voua, oameni dragi sufletului meu!

Resurse utile:

Terapia prin gandire

De ce Merit, Vreau si Pot mai mult va deveni un fenomen national precum a fost Cenaclul Flacara

https://www.facebook.com/MeritVreauSiPotMaiMult

http://ro.scribd.com/doc/11841842/AIVANHOV-Puterea-gindului